Prin viaţă, îţi tot cerem, Doamne, …

Prin viaţă, îţi tot cerem, Doamne,
Ce credem noi că ne-ar prii!
Din Ierni târzii şi până-n Toamne,
Te tot rugăm, până-n Vecii

Să ne dai una, alta, multe,
Și tot ce ni-e folositor!
Am vrea ca Dorul Tău să-asculte
Limbajul nostru muritor,

Iar Tu, Sărman protector, iată,
Ne miluieşti cu tot ce-i bun!
Ne ceri ceva? Tu? Niciodată!
Dar vrei, cu Milă, pot să spun,

O picătură de Credinţă,
Smerire cât să ne căim,
Iubire, Bunătate-n fiinţă,
Ca toţi, cu drag, Iertaţi să fim,

Milostiviri, Ajutorare
Și Pace-n Suflete, mereu!
Noi Ți le dăm, cumva, sub Soare,
AtotMărite Dumnezeu?